Un țipăt scurt a scăpat din gura Biancăi.
Doamna Victoria aproape s-a prăbușit pe bancă.
— Alexandru, nu! a șoptit disperată.
Dar înregistrarea n-a iertat pe nimeni.
— Dacă mama mea și sora mea sunt încă în libertate când vedeți acest mesaj, înseamnă că autoritățile n-au finalizat încă investigația. O vor finaliza.
Din spatele bisericii s-au auzit pași grei.
Doi polițiști și un procuror au intrat pe ușa laterală.
Atunci am înțeles de ce întârziase Adrian.
Nu venise singur.
Doamna Victoria s-a ridicat brusc.
— E absurd! Sunt mama lui!
Procurorul s-a apropiat cu calm.
— Doamnă Victoria Dumitrescu, vă rugăm să ne însoțiți pentru declarații privind tentativa de fraudă, fals de documente și suspiciuni de sabotaj.
Bianca a cedat isteriei.
— Mamă! Fă ceva!
Dar, pentru prima oară, doamna Victoria nu mai avea putere.
Cei care, cu câteva minute înainte, mă priveau ca pe o impostoare, se dădeau acum la o parte din fața mea.
Adrian a venit lângă mine.
Fără cuvinte, mi-a întins verigheta.
Am luat-o cu mâinile tremurânde și am strâns-o la piept.
— Alexandru a pregătit totul, mi-a șoptit. Știa că vor încerca să te distrugă.
O resto si pe aver rig
