Lumea din biserică o privea acum cu o jenă apăsătoare.
Câțiva oameni de afaceri șușoteau între ei.
Alexandru își urmă firul:
— Există și înregistrări video, conversații și dovezi financiare care arată cum mama mea și sora mea au încercat anul trecut să mă declare incapabil psihic, ca să preia compania.
Un domn în vârstă din primul rând își scoase ochelarii, uluit.
Bianca izbucni în plâns.
— Mamă… spune ceva…
Dar doamna Victoria nu mai găsea cuvinte.
Alexandru întoarse din nou privirea spre cameră, iar tonul i se îmblânzi.
— Irina… iubirea mea… dacă vezi asta, înseamnă că nu am mai apucat să mă întorc la tine și la băiatul nostru.
Mi-am dus palma la gură și am izbucnit în lacrimi.
— Tu ai fost singurul lucru adevărat din viața mea. Când toți mă vedeau ca pe un nume, tu m-ai văzut ca pe un om.
În biserică domnea liniștea.
Nici preotul nu se clintea.
— Și încă ceva, spuse Alexandru. Accidentul meu nu a fost complet un accident.
Toți înțepeniră.
Adrian ridică o altă mapă.
— Cu două zile înainte să mor, am depus la notar și la poliție documente despre sabotarea mașinii mele. Dacă mi se întâmplă ceva, investigația trebuie dusă mai departe.
Un țipăt scurt îi scăpă Biancăi.
Doamna Victoria aproape se prăbuși pe bancă.
— Alexandru, nu! șopti ea disperată.
Dar videoclipul nu se oprea.
— Dacă mama mea și sora mea sunt încă în libertate când acest mesaj se difuzează, înseamnă că autoritățile nu au încheiat ancheta. Dar o vor încheia.
În spatele bisericii se auziră pași grei.
Doi polițiști și un procuror intrară pe ușa laterală.
Atunci am înțeles de ce Adrian întârziase.
Nu venise singur.
Doamna Victoria se ridică brusc.
— Este absurd! Eu sunt mama lui!
Procurorul se apropie fără grabă.
— Doamnă Victoria Dumitrescu, sunteți obligată să ne însoțiți pentru declarații privind tentativa de fraudă, falsificare de documente și suspiciuni de sabotaj.
Bianca intră în isterie.
— Mamă! Fă ceva!
Dar, pentru prima dată, doamna Victoria nu mai avea nicio putere.
Oamenii care, cu câteva minute în urmă, mă priveau ca pe o impostoare, se dădeau acum la o parte din fața mea.
O resto si pe aver rig