Dar nimic din toate acestea n-a fost cel mai greu.
Cel mai greu a fost să-i cer iertare.
— Am fost orb, i-am spus. Nu mai bun. Doar orb.
A zâmbit, cald.
— Știam că o să vezi, la un moment dat.
Tratamentul a durat. Au venit zile bune și zile cumplite. Dar n-a mai fost singură. Pentru prima oară, eu am fost cel care a rămas lângă ea.
Au trecut luni. Într-o dimineață obișnuită, stăteam amândoi pe banca din fața casei. Soarele se ridica încet și încălzea, fără grabă.
O resto si pe aver rig
