Astfel am combinat proprietăţiile antiseptice ale ceaiului de coada calului, cu cele de închidere ale rănilor prin acţiunea substanţelor mucilaginoase din ceaiul din caşul popii, recomandând tamponarea cu mare grijă a rănii cu acest amestec de ceaiuri. Apoi am apelat la proprietăţiile pătlaginei recomandând aplicarea de frunze proaspăt culese, bine spălate şi zdrobite, pe rană. După scoaterea frunzelor zdrobite de pătlagină, rana trebuia tamponată din nou cu ceai de coada calului şi caşul popii. Pentru a trata şi umflătura labei piciorului m-am gândit la efectul benefic al unor băi de picioare, făcute de două ori pe zi, timp de douăzeci de minute cu extract – la rece – de caşul popii.
După primele două luni de tratament, rana aceea înfiorătoare s-a închis, durerile au dispărut, pacienta şi-a recâştigat treptat capacitatea de a merge, iar după patru luni de răbdare, credinţă şi perseverenţă am avut bucuria să-mi văd pacienta total vindecată. Această plantă, nalbă de pădure sau caşul popii, poate fi folosită cu succes în câteva zeci de boli. în bolile de piele: acnee, pete de bătrâneţe, escare, gangrene, ulceraţii, ulcer varicos, mâini umflate, psoriazis! în toate formele de alergie cutanată (alergodermii). Pentru unele boli specifice ale copiilor cum ar fi: amigdalită, laringită, tuse convulsivă, tîmoză.
La bolile aparatului respirator, în special: bronşite, bronşiectazie, laringite cronice, răguşeală, pleurite. Rezultate foarte bune s-au obţinut în tromboflebite, inflamaţia venelor, boli cardiovasculare, în bolile stomacului şi intestinelor: gastrite, pirozis, ulcer duodenal, stomac încărcat. Pentru a păstra valoarea acestei plante vă recomand să procedaţi cu grijă: – dacă este posibil, folosiţi-o în stare proaspătă – dacă o uscaţi, păstraţi-o în borcane de sticlă ce se pot închide ermetic. Planta este hi- groscopică (absoarbe umiditatea). în nici un caz, planta nu se foloseşte ca infuzie sau decoct. Doar prin extract (macerat) la rece îşi păstrează proprietăţile de vindecare.
O resto si pe aver rig