Asta nu se vede ușor din exterior.
Oamenii văd produsul finit, nu lupta din spate.
Și uneori nici nu știu să o vadă.
Dar asta nu înseamnă că munca ta devine mai mică.
Există o diferență importantă între „nu a fost apreciat” și „nu a avut valoare”. Lumea le confundă des, dar ele nu sunt același lucru.
Neaprecierea este o reacție externă.
Valoarea este un fapt intern.
Ce ai făcut tu există. A fost creat. A trecut din idee în realitate. Asta deja îl pune într-o categorie pe care nimeni nu o poate șterge.
Și mai este ceva.
Oamenii reacționează în funcție de capacitatea lor de a înțelege, nu în funcție de valoarea lucrului din fața lor. Uneori nu apreciază pentru că nu văd procesul. Alteori pentru că sunt grăbiți. Alteori pentru că nu știu cum să primească ceva oferit cu suflet.
Nu tot ce este valoros este recunoscut imediat.
Și nu tot ce este ignorat este lipsit de valoare.
Dacă ne uităm înapoi la lucruri care astăzi sunt considerate importante — artă, obiecte, idei, creații — multe dintre ele au fost ignorate la început. Nu pentru că nu erau bune, ci pentru că nu era momentul potrivit sau oamenii potriviți în jurul lor.
O resto si pe aver rig
