Mircea s-a ridicat imediat.
— Fiica mea?
Doctorul a obosit să mai păstreze expresii neutre.
A zâmbit.
— A supraviețuit.
Mircea și-a dus mâna la ochi și a întors capul. Nu voia să-l vadă nimeni plângând.
Dar lacrimile au venit oricum.
După câteva minute, doctorul a continuat:
— Mai e ceva important. În sângele ei am găsit urme de sedative puternice. Cineva i-a dat medicamente înainte de accident.
Mircea a închis încet ochii.
Totul se lega.
Accidentul.
Refuzul operației.
Asigurarea.
Petrecerea.
Nu fusese nepăsare.
Fusese plan.
Dimineața, la ora opt fără zece, Alexandru a ajuns la vila din Mamaia.
Poarta era deschisă.
Două mașini de executori erau parcate în față.
Un bărbat în costum i-a întins un dosar gros.
— Domnule Pavel, proprietatea a fost confiscată pentru recuperarea datoriilor.
— Nu aveți dreptul! Casa e a mea!
Executorul l-a privit rece.
O resto si pe aver rig