Au părăsit terasa împreună, trecând printre priviri uluite și șoapte întretăiate. În lift, liniștea dintre ei n-a fost stânjenitoare; a avut căldura unei pauze după furtună.
„De ce m-ați ajutat?”, a șoptit ea, cu vocea abia ieșindu-i din piept.
Eugen a ridicat ochii spre ea. „Pentru că și eu am fost, cândva, acolo unde ești tu. Și cineva m-a ridicat. E rândul meu să fac același lucru.”
Când ușile liftului s-au deschis, Lilia a avut senzația că pășește într-o altă lume. Nu mai era doar fata umilită care lucra în tăcere ca să plătească tratamente. De data aceasta, era o femeie căreia i se oferise, în sfârșit, o șansă adevărată.
Aceasta este o poveste bazată pe informații fictive și nu trebuie luată ca atare. Este o poveste recreațională ca oricare alta, iar asemănările cu viața reală sunt pur întâmplătoare.
O resto si pe aver rig
