Diabetul: unii specialiști consideră că între vitamina D și diabetul zaharat tip 2 există o conexiune, însă direcția cauzalității nu este pe deplin cunoscută. Pe de o parte, suplimentarea ar putea ajuta la ținerea la distanță a bolii; pe de altă parte, excesul de grăsime – frecvent la persoanele cu diabet – poate reduce nivelul de vitamina D din organism.
Greutatea corporală: la persoanele obeze se remarcă frecvent niveluri scăzute de vitamina D, probabil pentru că țesutul adipos o „blochează” și îi limitează disponibilitatea. Nu este limpede dacă obezitatea determină deficit de vitamina D sau invers. Un studiu de mici dimensiuni a sugerat că o dietă hipocalorică, combinată cu administrare de vitamina D, ar putea accelera scăderea în greutate.
Oncologie și funcții cognitive: există dovezi care indică un posibil rol al vitaminei D în prevenirea ori susținerea tratamentului pentru anumite cancere, precum cel de colon, sân sau prostată. Nivelurile prea mici ar putea fi asociate și cu declinul cognitiv legat de înaintarea în vârstă. Totodată, un nivel foarte ridicat de vitamina D ar putea fi corelat cu un risc crescut de cancer pancreatic atunci când se asociază cu dietă neechilibrată, sedentarism și kilograme în plus.
Starea de spirit: vitamina D are rol în dezvoltarea și funcționarea creierului. Administrarea de doze crescute a fost asociată cu ameliorarea simptomelor de depresie, în anumite situații analizate de studiile citate.
Surse, aport și semnele lipsei
Soarele: în sezonul cald, 10–15 minute de expunere zilnică pot sprijini sinteza naturală a vitaminei D. Chiar și așa, protecția rămâne importantă: cremă cu SPF și pălărie, pentru a evita arsurile și insolația.
O resto si pe aver rig
