Într-o cratiță se pun apa, zahărul, zeama de lămâie și coaja galbenă. Se încălzește totul la foc mic, amestecând până când zahărul se dizolvă complet. Nu este nevoie să fiarbă mult. Scopul nu este să faci sirop concentrat, ci doar să obții o bază caldă, ușor dulce-acrișoară, care va extrage aroma din petale.
Petalele se pun într-un borcan mare, curat, de 5 litri. Peste ele se toarnă lichidul cald, nu clocotit. Se adaugă și cojile de lămâie. Se amestecă bine cu o lingură curată și se apasă petalele, ca să intre cât mai mult în lichid. Ele vor avea tendința să se ridice la suprafață, dar nu este o problemă. Important este să fie amestecate de câteva ori pe zi.
Borcanul se acoperă cu o farfurioară, tifon curat sau capac așezat lejer. Nu trebuie închis ermetic. Se pune într-un loc luminos și cald, ideal la soare, timp de 48 de ore. De două ori pe zi se amestecă bine. În acest timp, culoarea trece treptat din petale în lichid, iar parfumul devine tot mai clar.
După două zile, sucul se strecoară printr-o sită deasă sau prin tifon. Petalele se presează bine, pentru că acolo rămâne multă aromă. Lichidul se pune în sticle curate și se ține la frigider. Se servește rece, simplu sau cu gheață. Pentru un gust mai proaspăt, se poate adăuga la servire încă puțină zeamă de lămâie.
Acesta nu este un suc pentru păstrat luni întregi. Nu este sterilizat și nu are concentrația unui sirop. Se bea în câteva zile, ținut la rece. Dacă vrei variantă pentru iarnă, trebuie făcut sirop de trandafiri, fiert și pus în sticle sterilizate.
O resto si pe aver rig
