Gustul bun se joacă în câteva detalii mici. Petalele trebuie culese când floarea este bine deschisă, dar încă proaspătă. Trandafirii trecuți, uscați pe margini, dau gust obosit. Lămâia trebuie să fie prezentă, dar nu agresivă. Zahărul, la cantitatea de mai sus, dă o băutură dulce moderat; cine o vrea mai acrișoară poate scădea zahărul la 300 g sau poate adăuga lămâie la final, direct în pahar.
Rezultatul bun se recunoaște repede: culoare rozalie, miros de trandafir curat, gust dulce-acrișor și senzație de băutură rece, de curte, nu de suc din comerț. Se potrivește cu gheață, cu frunze de mentă sau simplu, turnat într-un pahar mare, exact cum se bea vara, când trandafirii sunt încă în floare.
O resto si pe aver rig
