Și atunci? Intestin permeabil. Toxinele bacteriene au trecut prin peretele deteriorat, au intrat în circulație și au declanșat răspunsul inflamator. Semnele de inflamație au apărut atât în colon, cât și în ficat — unde cercetătorii au identificat, în realitate, și indicii de ficat gras. Rasheed Ahmad, cercetătorul principal, a fost direct: „Eliminarea totală a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate perturba în mod neașteptat sănătatea intestinală și poate favoriza inflamația și disfuncția metabolică, subliniind că o alimentație echilibrată este mai importantă decât eliminarea totală a zahărului.” Într-o a doua declarație, Ahmad a sintetizat mecanismul: „Rezultatele indică faptul că eliminarea completă a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate afecta negativ microbiota intestinală și sănătatea metabolică.”
Cum au reacționat specialiștii din afara studiului
Reacțiile? Prudente. Dar interesate. Mir Ali, chirurg bariatric și director medical al MemorialCare Surgical Weight Loss Center din SUA, a recunoscut că rezultatul l-a surprins. A mai spus și că „reducerea aportului de carbohidrați și de zahăr stă la baza mai multor strategii reușite de slăbire.” Doar că — și asta e important — a avertizat totodată că studiul nu trebuie extrapolat dincolo de datele pe care le oferă: 12 animale, 16 săptămâni, un model de dietă specific. O poziție care reflectă atitudinea generală a nutriționiștilor și endocrinologilor: demn de urmărit, dar nu justifică o revizuire imediată a recomandărilor actuale privind reducerea zahărului în exces. Autorii înșiși au precizat că rezultatele s-ar putea să nu se aplice dietelor ketogenice, care elimină zahărul în contextul unui aport ridicat de grăsimi — un profil metabolic complet diferit.
O resto si pe aver rig
