5. Tulburări respiratorii în somn
Apneea în somn și respirația predominant orală pot modifica poziția limbii și a mușchilor faringieni, favorizând acumularea salivei în cavitatea bucală. Persoanele care respiră pe gură, fie din cauza congestiei nazale, fie a patternurilor respiratorii, observă frecvent salivare crescută și uscăciune matinală a gâtului.
6. Infecții și inflamații
Infecțiile tractului respirator superior, amigdalitele sau abcesele peritonsilare pot crește producția de salivă din reflex, ca răspuns la durere sau disconfort. De asemenea, afectarea glandelor salivare (sialadenite, calculi salivari) poate determina drenaj anormal sau senzație de blocaj cu eliminare pasivă de salivă.
Ce ar trebui făcut dacă salivarea nocturnă devine îngrijorătoare?
Observarea contextului este primul pas: debutul brusc, asocierile cu dificultate la înghițire, schimbări neurologice, febră sau durere care însoțesc fenomenul impun consult medical. Uneori, modificările simple ale poziției la somn, ajustarea medicației sau tratamentul unei congestii nazale remediază problema. În alte cazuri poate fi necesară evaluarea de către ORL, neurolog sau dentist.
O resto si pe aver rig
