Șase afecțiuni asociate cu salivarea nocturnă
1. Afecțiuni neurologice
Boli care afectează controlul muscular și reflexele de înghițire pot determina salivare crescută. Accidentele vasculare cerebrale, boala Parkinson sau neuropatii care slăbesc mușchii gâtului și feței reduc capacitatea de a înghiți eficient saliva. În astfel de cazuri, pacienții pot observa scăpări frecvente de salivă în timpul nopții, dar și în timpul zilei.
2. Reflux gastroesofagian (RGE)
Refluxul acid poate irita esofagul și gâtul, declanșând hipersecreție salivară ca răspuns protectiv. Acest fenomen, numit ptyalism reflex, poate fi mai evident când persoana este culcată, deoarece poziția favorizează urcarea conținutului gastric spre cavitatea toracică și faringe.
3. Probleme dentare și orale
Anumite afecțiuni orale — infecții, proteze prost adaptate, ulcerații sau inflamații — pot modifica fluxul salivar și capacitatea de a o controla. De exemplu, protezele mobile care alunecă sau o poziționare anormală a limbii pot determina acumulare și pierdere de salivă în timpul somnului.
4. Medicamente și substanțe
Anumite medicamente influențează secreția salivară sau reflexele de înghiţire. Chimioterapice, agenți anticolinesterazici sau alte tratamente neurologice pot crește sau scădea producția de salivă, dar efectele secundare includ și hipersecreție în anumite combinații. De asemenea, consumul de alcool sau sedative poate reduce tonusul muscular și capacitatea de înghițire, accentuând fenomenul.
O resto si pe aver rig
