Perioada aceea de câteva săptămâni s-a transformat însă în luni.
Apoi în ani.
Trei ani mai târziu, lucrurile rămăseseră neschimbate.
Soacra mea nu contribuia la cheltuielile casei. Nu plătea utilități, nu cumpăra alimente și nu se oferea niciodată să ajute financiar.
În schimb, avea mereu ceva de comentat.
— Supa are prea multă sare.
— Trandafirii sunt plantați fără gust.
— Casa ar fi fost mai veselă dacă aveați copii.
Uneori critica felul în care găteam.
Alteori felul în care îmi aranjam sufrageria.
În cele din urmă am învățat să nu răspund.
Îmi spuneam că este mama soțului meu și că liniștea din familie valorează mai mult decât orice ceartă.
Așa am trăit ani întregi.
Până într-o dimineață.
Telefonul a sunat foarte devreme.
— Doamna Ana? Sunt medicul de gardă de la Spitalul Județean. Mama dumneavoastră a suferit un accident.
Mi s-a oprit respirația.
A căzut pe scări.
Avea o fractură de șold, probleme respiratorii și urma o recuperare lungă.
Am ajuns la spital într-un suflet.
Mama încerca să zâmbească.
— Nu te speria… O să fie bine.
Dar îi vedeam durerea.
Femeia aceea mă crescuse singură după ce tatăl meu murise.
Muncise două locuri de muncă pentru ca eu să termin facultatea.
Nu se plânsese niciodată.
Nu ceruse nimic nimănui.
Iar acum, pentru prima dată în viață, avea nevoie de mine.
În drum spre casă nici măcar nu mi-am pus problema ce aveam de făcut.
Pentru mine răspunsul era evident.
Mama urma să locuiască la noi până când avea să se recupereze.
În aceeași seară i-am spus lui Sorin:
— După externare, mama vine aici. Va avea nevoie doar de câteva luni.
El și-a ridicat privirea din telefon.
— Nu cred că este o idee bună.
Am rămas fără cuvinte.
— Cum adică?
— Casa asta nu este un centru de recuperare.
Pentru câteva secunde am crezut că nu aud bine.
— Vorbești despre mama mea.
— Tocmai de aceea există centre specializate, a răspuns el. Va avea asistente, kinetoterapeuți și îngrijire permanentă.
Am simțit cum mă cuprinde revolta.
— Mama ta locuiește aici de trei ani. Mama mea are nevoie doar de câteva luni.
În acel moment, soacra mea a intrat în bucătărie.
O resto si pe aver rig
