Elena nu știa ce să spună.
„Dar eu… sunt doar o chelneriță.”
Adrian a zâmbit.
„Nu.”
S-a uitat la mama lui.
„Ești o persoană care observă oamenii pe care restul lumii îi ignoră.”
Carmen a semnat încet.
Elena a explicat cu voce tremurândă.
„Spune-mi că sora ta ar fi mândră de tine.”
În acel moment, Elena a simțit cum i se umplu ochii cu lacrimi.
După 14 ore de muncă, durere și epuizare…
Viața ei se schimba complet.
Totul pentru că, într-o lume plină de zgomot, a ales să asculte… chiar și în tăcere
O resto si pe aver rig