Uneori, în singurătatea serii, mă întreb cum se schimbă chiar eu în urma unei pierderi atât de bruște. Îmi văd contururile modificate — mai atentă la detalii, mai puțin dispusă la banalitățile care odinioară păreau importante. Durerea m-a învățat o claritate dureroasă: fragilitatea vieții și prețul fiecărui moment petrecut împreună.
Știu că viața se va așeza, în felul ei, pe un nou traseu. Nu va fi la fel. Nu îmi doresc să fie la fel. Dar în fiecare mică alegere, în fiecare dimineață în care mă ridic din pat, încerc să păstrez o fărâmă din ceea ce au fost ei: o glumă spusă la masă, o rețetă, un obicei mărunt. Le port cu mine și le las să lumineze, discret, pașii mei înainte.
Aceasta este o poveste bazată pe informații fictive și nu trebuie luată ca atare. Este o poveste recreațională ca oricare alta, iar asemănările cu viața reală sunt pur întâmplătoare.
O resto si pe aver rig
