Restul îl purtam în tăcerea mea, în felul în care îmi așezam palmele pe burtă și ascultam. Nu ca să găsesc un răspuns imediat, ci ca să dau răgaz tuturor întrebarilor să se așeze la locul lor. Iar în spatele acestor momente, rămâneau aceleași ancore: vârsta mea, aproape cinci luni de drum, prima mea sarcină — sau cel puțin așa credeam —, soțul meu medic, apreciat, respectat, și încrederea mea deplină în el.
Aceasta este o poveste bazată pe informații fictive și nu trebuie luată ca atare. Este o poveste recreațională ca oricare alta, iar asemănările cu viața reală sunt pur întâmplătoare.
O resto si pe aver rig
