“Am gresit.”
Carmen nu a raspuns imediat.
“Da. Ai gresit.”
“Imi pare rau.”
Ea l-a privit lung.
“Iti pare rau pentru ca ai ramas fara bani sau pentru ceea ce ai spus?”
Intrebarea a ramas suspendata in aer.
Daniel a deschis gura. A inchis-o la loc.
Si atunci a inteles. Pentru ca nici el nu stia raspunsul.
In cele din urma, s-a ridicat.
“Nu ma astept sa ma ierti acum.”
“Bine faci.”
“Dar vreau sa repar lucrurile.”
Carmen a incuviintat usor.
“Atunci incepe prin a-ti plati singur viata.” A aratat spre dosar. “Creditul. Datoriile. Responsabilitatile. Toate ale tale.”
Daniel a dat din cap. Fara sa protesteze. Fara sa negocieze.
In noaptea aceea, el si Paula au plecat in liniste. Pentru prima data de cand se mutasera in apartamentul nou, au discutat despre buget, datorii si rate fara sa presupuna ca cineva ii va salva.
O resto si pe aver rig
