Partea importantă pentru consumator este alta: un astfel de ou rămâne, în mod normal, sigur pentru consum. Utah State University Extension precizează că ouăle cu acest inel sunt în continuare bune și nutritive, iar American Egg Board menționează că decolorarea provocată de supra-fierbere nu afectează siguranța alimentară. Aspectul se schimbă; asta e tot. Practic, problema este una de prezentare și, uneori, de textură. Un ou supra-fiert va fi mai sec, mai făinos și mai puțin plăcut într-o salată, în ouă umplute sau ca gustare simplă, dar nu devine automat un aliment periculos doar pentru că are acel contur verde.
Asta nu înseamnă însă că orice ou fiert trebuie mâncat fără nicio rezervă. Semnul despre care vorbim aici este strict inelul verde de pe gălbenușul unui ou fiert tare. El nu trebuie confundat cu mirosul neplăcut, cu albușul dubios, cu scurgeri din coajă sau cu păstrarea necorespunzătoare după gătire. FDA recomandă ca ouăle fierte tari, fie în coajă, fie decojite, să fie consumate în cel mult o săptămână după gătire, iar University of Minnesota Extension insistă pe răcirea rapidă imediat după fierbere și pe păstrarea la frigider. Aici se joacă partea de siguranță reală: nu la culoarea inelului, ci la depozitare, temperatură și igienă.
O resto si pe aver rig
