Hidroelectrica a reacționat dur, susținând că la momentul apariției informației în spațiul public nu primise o solicitare formală din partea Ministerului Energiei pentru completarea ordinii de zi a AGA. Această precizare schimbă greutatea cazului. Dacă societatea nu fusese notificată oficial, atunci Directoratul nu avea cum să analizeze cererea, să o valideze procedural și să comunice corect pieței. Cu alte cuvinte, compania s-a trezit pusă în fața unei informații publice despre propria guvernanță, fără să fi parcurs pașii legali.
Pentru conducerea Hidroelectrica, problema nu este doar de formă. Compania susține că o solicitare de completare a convocatorului AGA trebuie însoțită de justificări și proiecte de hotărâre, apoi comunicată conform legislației pieței de capital. Statul este acționar majoritar, dar nu poate trata o companie listată ca pe o instituție subordonată direct unui minister. O societate listată are obligații față de toți acționarii, inclusiv față de cei minoritari.
Disputa vine pe fondul unor tensiuni mai vechi între Ilie Bolojan și conducerea Hidroelectrica. Premierul interimar a criticat public bonusurile de performanță ale administratorilor și întârzierile din unele proiecte strategice, mai ales în zona de investiții și stocare a energiei. Nemulțumirea politică s-a amplificat după apariția unui dosar penal de corupție în care ar fi implicat președintele Consiliului de Supraveghere. Din acest punct, Bolojan a încercat să mute presiunea spre suspendare.
Doar că o intenție politică, chiar prezentată ca necesară, nu poate scurtcircuita procedurile bursiere. Aici se rupe firul. Ilie Bolojan poate avea argumente administrative sau morale pentru a cere schimbări în conducerea companiei. Dar piața de capital nu funcționează după ritmul conferințelor de presă. Ea funcționează după reguli scrise, termene, notificări oficiale și raportări publice.
O resto si pe aver rig
