Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează situația creată după ce Ilie Bolojan a anunțat public intenția de suspendare a președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit informațiilor prezentate, anunțul ar fi fost făcut prin canale guvernamentale și prin rețele sociale, nu prin mecanismele oficiale ale Bursei de Valori București. Exact acest detaliu a aprins discuția juridică: dacă informația putea influența prețul acțiunilor, atunci ea trebuia tratată ca informație privilegiată.
ASF a confirmat că situația de la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modului în care au fost comunicate evenimente care ar putea ajunge pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor din 29 mai 2026. Autoritatea a indicat și cadrul legal avut în vedere: Regulamentul UE nr. 596/2014 privind abuzul de piață și Legea nr. 24/2017. Verificările ASF nu sunt publice, iar eventualele măsuri pot fi consultate doar după finalizarea procedurilor, în Buletinul ASF.
Cazul este delicat pentru că nu discutăm despre o informație măruntă. Suspendarea unui lider din structura de supraveghere a unei companii precum Hidroelectrica poate schimba percepția pieței. Investitorii urmăresc stabilitatea conducerii, relația cu statul, ritmul proiectelor de investiții și riscurile de guvernanță. Orice mesaj privind schimbări la vârf poate produce reacții rapide, mai ales când bursa este deschisă și acțiunile se tranzacționează în timp real.
Într-o piață funcțională, toți investitorii trebuie să primească informațiile importante în același timp și prin aceleași canale oficiale. Nu contează dacă investitorul este un fond mare de pensii, o instituție financiară sau un mic acționar care urmărește raportările publicate de BVB. Regula este simplă: informația relevantă nu trebuie să ajungă mai întâi la cei care urmăresc conturile Guvernului sau declarațiile unui ministru.
Aici apare acuzația de divulgare selectivă. Nu în sensul că cineva ar fi dat neapărat informația unui grup restrâns în mod ascuns, ci în sensul că anunțul ar fi fost făcut în afara canalului reglementat. Practic, investitorii atenți la mesajele politice ar fi putut reacționa înaintea celor care așteptau raportarea oficială a emitentului. Pentru o companie listată, o astfel de diferență de acces la informație este o vulnerabilitate serioasă.
O resto si pe aver rig