M-am întors în casă, cu zâmbetul încă prezent, lăsând în urmă acel fir subțire de neliniște. Nu dispăruse complet, dar acum avea altă formă, mai blândă, ca o notă muzicală care se pierde încet în aer. Și, pentru prima oară în acea seară, mi-am spus că poate, într-adevăr, e „doar o petrecere”, așa cum repetase el. Iar eu aveam deja răspunsul meu discret, lăsat cu grijă acolo unde îi stătea cel mai aproape de inimă.
Aceasta este o poveste bazată pe informații fictive și nu trebuie luată ca atare. Este o poveste recreațională ca oricare alta, iar asemănările cu viața reală sunt pur întâmplătoare.
O resto si pe aver rig
