Era Andrei.
Devenise medic.
Cu emoție în glas, a luat microfonul.
— Toată lumea mă felicită pentru realizările mele. Dar adevăratul erou este mama mea.
În sală s-a făcut liniște.
— Ea a muncit în fiecare zi pentru mine. S-a trezit înainte de răsărit și s-a culcat după miezul nopții. Nu s-a plâns niciodată. Nu a renunțat niciodată.
Lacrimile curgeau pe obrajii multor persoane.
— Dacă astăzi sunt medic, este pentru că ea a crezut în mine atunci când nimeni altcineva nu o făcea.
Andrei s-a apropiat și și-a îmbrățișat mama.
Sala a izbucnit în aplauze.
Maria și-a dat seama că toate sacrificiile făcute de-a lungul anilor nu fuseseră în zadar.
Fiecare dimineață friguroasă.
O resto si pe aver rig
