— Tu… a șoptit.
Atunci am știut sigur.
Ne-am așezat în tăcere. Ea a început să plângă înainte să spună vreun cuvânt.
— Mihai… n-a vrut să vă rănească, a spus printre lacrimi. A fost o greșeală… o singură dată. Când am rămas însărcinată, a vrut să recunoască, dar eu am refuzat. Nu voiam să stric familia lui.
M-am uitat la Andrei. Stătea nemișcat, ca și cum lumea lui se prăbușea în același timp cu a mea.
Adevărul era dureros. Dar era și eliberator.
Pe drumul înapoi, nu am vorbit mult. Nu mai era nevoie.
Câteva săptămâni mai târziu, cafeneaua era mai plină ca niciodată. Andrei lucra cu și mai multă dedicare, iar eu… eu învățasem să privesc altfel lucrurile.
Nu puteam schimba trecutul. Dar puteam alege ce fac cu el.
Într-o dimineață, i-am întins lui Andrei un plic.
— Sunt 10.000 de lei. Pentru tine.
— Nu pot să accept…
— Ba da, i-am spus zâmbind. E partea ta. Din visul lui.
A tăcut o clipă, apoi m-a îmbrățișat.
Și, pentru prima dată după mult timp, nu m-am mai simțit singură.
Viața mea se schimbase complet. Dar nu în felul în care mă temeam.
Dintr-o pierdere, se născuse o legătură.
Dintr-un secret, o familie.
O resto si pe aver rig