Ce spune știința despre intervalul 3–5
Somnul rulează în cicluri de aproximativ 90 de minute. Pe final de noapte, stadiile devin mai ușoare, temperatura corpului atinge un minim, iar hormonii care pregătesc trezirea încep să crească treptat. În acest context, micile întreruperi ale somnului sunt firești: unele le conștientizezi, altele trec neobservate.
Declanșatorii sunt adesea discreți, dar se pot aduna: stresul și ruminarea țin creierul „în alertă”; alcoolul poate grăbi adormirea, dar după câteva ore produce adesea un efect de revenire cu treziri; cofeina rămâne în organism mai mult decât credem; mesele târzii favorizează disconfortul gastric; lichidele înainte de culcare fac mai probabilă o vizită la baie în miez de noapte.
Mai intervin și factori de mediu: o cameră prea caldă, lumină care scapă pe la draperii, un zgomot scurt, o saltea nepotrivită. Pentru unele persoane, tabloul include și elemente medicale precum sforăitul sau apneea, dureri cronice ori bufeuri. De multe ori nu e vorba de un singur vinovat, ci de un ansamblu de detalii.
„Nu e un mister, ci un puzzle format din piese mici” — iar atunci când identifici piesele, imaginea nopților tale devine mai clară.
Ce poți face — pași simpli
Începe cu un jurnal de somn timp de 7–14 zile. Notează: ora la care adormi, la ce oră te trezești, ce ai mâncat și băut seara, nivelul perceput de stres și câtă lumină naturală ai prins peste zi. Aceste observații scot la iveală tipare pe care memoria le omite ușor.
O resto si pe aver rig
