Explicația este legată de compoziția acestui preparat. Ciorba conține mult lichid, iar volumul ocupat în stomac oferă rapid senzația de sațietate. Totuși, lichidele se digeră mai repede decât alimentele solide, motiv pentru care foamea poate reveni după scurt timp.
Astfel, chiar dacă apare impresia că masa a fost suficientă, organismul poate să nu fi primit destui nutrienți. Nu este vorba despre o reacție exagerată a corpului, ci despre faptul că aportul nutritiv real poate fi mai mic decât pare.
Mihaela Bilic explică faptul că ciorba poate ocupa volum și poate reduce temporar foamea, însă nu poate ține locul unei mese consistente dacă nu este pregătită corect.
În astfel de situații apare tentația de a adăuga pâine, smântână, gustări sau de a consuma rapid și felul principal. În loc să rămână un preparat ușor, ciorba ajunge să contribuie la un aport caloric mai mare decât cel estimat inițial.
Unde se pierde echilibrul
Din dorința de a face ciorba mai sățioasă, multe persoane adaugă ingrediente care îi schimbă complet profilul nutrițional. Problema nu este reprezentată de legume, ci de combinațiile încărcate și de cantitatea prea mare de grăsime.
Un indiciu clar este stratul lucios de la suprafața ciorbei. Uleiul în exces, carnea grasă sau prăjelile adăugate în oală pot transforma un preparat aparent ușor într-unul greu pentru digestie.
În loc să ofere energie și confort după masă, o astfel de ciorbă poate provoca senzație de greutate, oboseală și disconfort.
Greșeala frecventă din ciorbele românești
Mihaela Bilic atrage atenția asupra unei combinații foarte întâlnite în bucătăriile românești: cartofi împreună cu tăiței sau orez, la care se adaugă și multă grăsime.
O resto si pe aver rig
