Pentru multe familii, aceste opriri au rămas printre cele mai frumoase amintiri. Nu pentru că erau spectaculoase, ci pentru că erau autentice. Vacanța începea din momentul în care ieșeai pe poarta casei, nu când ajungeai la hotel.
Astăzi avem autostrăzi, aer condiționat, restaurante și benzinării moderne aproape la fiecare pas. Câștigăm timp, dar poate că pierdem ceva din farmecul acelor drumuri. Popasurile improvizate, mesele întinse pe iarbă și liniștea unei șosele aproape goale au rămas pentru mulți simbolul unei copilării pe care nu o mai putem retrăi, ci doar povesti.
Tu îți amintești astfel de drumuri? Ce nu lipsea niciodată din bagajul familiei când plecați în vacanță? Ouăle fierte, roșiile, șnițelele, chiftelele, termosul cu apă sau poate pepenele răcit într-un izvor? Povestește-ne în comentarii.
O resto si pe aver rig