— Stai.
Vocea lui nu era tare. Dar a tăiat aerul ca un cuțit.
Toți s-au întors. Inclusiv cei trei.
— Ce vrei, mă? a mârâit unul dintre ei.
Bărbatul s-a apropiat încet. Fără grabă. Fără frică.
— Banii ăia nu sunt ai voștri.
Boxerul a râs scurt.
— Și ce-o să faci? Ne dai amendă?
Un murmur slab a trecut prin mulțime. Oamenii începeau să simtă că ceva se schimbă.
Bărbatul a scos din buzunar o legitimație. A ținut-o sus, suficient cât să fie văzută.
Poliție.
Zâmbetul lui Boxerul s-a stins ca o lumânare în vânt.
— Ați terminat? a întrebat calm bărbatul.
Cei trei s-au uitat unul la altul. Pentru prima dată, nu mai păreau stăpâni pe situație.
— Hai să plecăm, a mormăit unul.
— Nu pleacă nimeni, a spus polițistul, la fel de liniștit.
În câteva secunde, liniștea cimitirului a fost spartă de sirene. Două mașini au apărut la intrare.
O resto si pe aver rig
