A încuviințat.
— Am vorbit cu vecinii. Fiecare a pus mână de la mână. Eu am mai cumpărat ce lipsea. Am cheltuit aproape 8.000 de lei din economiile mele… de asta nu voiam să știi încă. Știam că o să te superi că n-am discutat cu tine.
M-am așezat pe marginea patului.
Eu mă pregătisem să descopăr o trădare.
O minciună.
O altă femeie.
În schimb, descopeream un om care voia să ajute în tăcere.
— De ce mi-ai interzis să vin? am întrebat, cu vocea mai moale.
A zâmbit slab.
— Pentru că voiam să fie gata totul. Să te aduc aici și să-ți spun: „Uite ce putem face împreună.” Nu voiam să vezi haosul dinainte.
În ochii lui am zărit ceva ce nu mai văzusem de mult.
Grijă.
Teamă că mă pierde.
Mi-am amintit cum îl judecasem în tăcere, convinsă că ascunde ceva urât.
O resto si pe aver rig