„Te pot ajuta.”
„Deja ați făcut destule”, am zâmbit.
„Nu, Irina. Mă refer la ceva serios.”
M-am întors spre el confuză.
Și atunci a rostit cuvintele care m-au lăsat fără putere în genunchi:
„Vreau să-i fac lui Rareș un fond pentru viitor. Pentru școală. Pentru viață. E cadoul meu pentru el.”
„Leon… eu…”
„Nu accept refuz”, a zis blând. „Ai luptat destul singură. Lasă-mă și pe mine să duc o parte din greutate.”
Lacrimi fierbinți mi-au alunecat pe obraji.
„Mulțumesc”, am șoptit.
Afară, Rareș râdea, apa sărea peste marginea piscinei, iar pentru prima dată după ani întregi… am simțit în sfârșit că poate, doar poate…
Eram în siguranță.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.
O resto si pe aver rig