Darius a pus mâna pe clanță cu ezitare.
Lemnul a scârțâit, ca și cum cabana ar fi oftat după zeci de ani de tăcere.
Ușa s-a deschis greu, iar aerul dinăuntru l-a izbit în față: miros de pământ umed, de timp închis și de lucruri nespuse.
Lumina a pătruns timid, desenând umbre pe pereții cojiți.
Primul lucru pe care l-a văzut a fost o masă mică, acoperită cu o pânză îngălbenită.
Pe ea, o cutie de lemn.
Darius a înghițit în sec.
A deschis-o.
Înăuntru erau bijuterii de femeie: un colier de aur subțire, cercei vechi, un inel cu piatră albastră. Nu erau ieftine. Le-a simțit greutatea în palmă și a înțeles imediat că valorau mai mult decât câștigase el într-un an întreg de muncă.
Sub ele, pachete de bancnote vechi, legate cu sfoară.
Le-a numărat cu mâinile tremurânde.
Erau peste 150.000 de lei, în bani vechi schimbați, economii adunate cu o viață de sacrificii sau cu un secret murdar.
O resto si pe aver rig