În acel cadru, Isaiu a vorbit apăsat despre libertatea creației și despre felul în care munca artistică nu poate fi încorsetată în tabele sau în formulare.
Cu câteva luni înainte de moarte, actorul s-a alăturat colegilor de pe scenă și din fosă într-un protest de stare împotriva regulilor privind evidența timpului de lucru în instituțiile de spectacole. Printre participanți s-au numărat numeroși artiști de la teatru și operă, preocupați că **birocrația** ar reduce procesul creativ la o simplă listă de sarcini, transformând spontaneitatea în rutină.
Ultimul interviu al actorului Ioan Isaiu
În mijlocul mulțimii, Ioan Isaiu a explicat de ce munca scenică nu poate fi cuantificată mecanic. A subliniat că repetiția, documentarea, căutarea nuanțelor unui rol înseamnă timp fluid, uneori nocturn, alteori fragmentat, niciodată identic de la o zi la alta. Ideea de normare a creativității i s-a părut o neînțelegere de fond a profesiei.
O resto si pe aver rig
