Judecătorii au explicat că asupra emitentului nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi exercitat atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul unei persoane față de care avea o relație financiară.
Cu alte cuvinte, chiar dacă actul administrativ ar fi fost oportun, util comunității și conform din punct de vedere tehnic, el rămâne problematic din perspectiva integrității dacă persoana care l-a emis sau a participat la emiterea lui se afla într-un conflict de interese.
Instanța a mai arătat că faptul că o persoană imparțială ar fi putut adopta aceeași decizie nu elimină existența conflictului de interese. În astfel de situații, singura conduită permisă de lege este abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea actului.
Obligația de abținere, considerată imperativă
În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că Dominic Fritz avea obligația legală de abținere, prevăzută de Codul administrativ. Această obligație este una imperativă și nu permite derogări.
Instanța a precizat că, atunci când un primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, acesta nu trebuie să semneze niciun document legat de proiectul care a generat conflictul și nu trebuie să participe la nicio etapă a procesului decizional.
Judecătorii au arătat că delegarea atribuțiilor nu este doar o posibilitate, ci mecanismul prin care administrația poate continua să funcționeze fără încălcarea legii.
O resto si pe aver rig
