Al doilea fir al tunelului a fost construit în perioada socialistă dar, în ciuda faptului că tehnologia avansase considerabil între timp, a fost nevoie de cinci ani (adică dublu faţă de primul) pentru a fi gata: 1962-1967. Cei de la CFR Infrastructură au concluzionat, chiar cu prilejul redeschiderii firului vechi, că şi al doilea fir ar avea nevoie de consolidări costisitoare, precizând însă că, momentan, se circulă în siguranţă prin el. Oricum, momentan prin ambele tuneluri se merge cu restricţie de viteză (maximum 30 de kilometri la oră) deoarece în cel tocmai redeschis structura trebuie lăsată să „se aşeze”, iar în cel nereparat sunt luate măsuri de precauţie. Tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti–Galaţi are o lungime totală de 770 de metri şi, conform expertizei pe baza căreia s-au făcut reparaţiile, „a fost construit în terenuri loessoide sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă”. Practic, el a fost conceput ca un uriaş tub din piatră şi beton, pe lângă care există un tunel tehnologic care preia şi scoate din subteran, la capătul sudic, apele provenite din izvoare şi din infiltraţiile pluviale.
O resto si pe aver rig
