Doar vocea ei.
— Există ceva ce nu ți-a spus niciodată.
M-am întors spre tata.
El și-a plecat privirea.
— Las-o să vorbească, a spus încet.
Cristina a inspirat adânc.
— Omul care te-a crescut… nu este tatăl tău biologic.
Am rămas fără aer.
Ea a continuat:
— În perioada aceea aveam o relație cu mai multe probleme. Când am rămas însărcinată, nu eram sigură cine era tatăl copilului. El a crezut că ești fiica lui și, fără să stea pe gânduri, și-a asumat totul.
M-am uitat din nou la tata.
Avea ochii în lacrimi.
— Este adevărat? am întrebat.
A încuviințat încet.
— Da.
— Și ai știut tot timpul?
— Am aflat la câteva luni după ce te-am luat acasă. Un test făcut atunci a arătat că nu eram tatăl tău biologic.
O resto si pe aver rig
