— Sigur, am răspuns calm.
În acel moment, directorul a ajuns lângă noi.
— Andrei! Ce surpriză!
Soțul meu s-a întors brusc.
— Domnule director…
— Elena, ce bucurie să vă revăd! Și acestea trebuie să fie micuțele.
S-a apropiat de cărucioare și a zâmbit.
— Sunt superbe.
Andrei părea vizibil neliniștit.
Directorul s-a uitat când la mine, când la femeia de lângă el.
— Nu ne faceți cunoștință?
Pentru câteva secunde, nimeni n-a spus nimic.
Amanta lui Andrei a rupt tăcerea.
— Eu sunt iubita lui.
Directorul și-a schimbat expresia.
— Iubita?
Apoi s-a uitat la mine.
— Credeam că sunteți căsătoriți.
— Încă suntem, am răspuns liniștit.
Andrei a încercat să intervină.
— Lucrurile sunt puțin complicate…
Directorul l-a întrerupt.
— Foarte complicate, din câte văd.
A privit spre cele trei fetițe adormite.
— În rapoartele pe care ni le-ați trimis în timpul croazierei scria că soția dumneavoastră nu a putut veni din motive medicale și că vă ocupați zilnic de familie de la distanță.
M-am uitat surprinsă.
— Așa a scris?
Directorul a încuviințat.
— Compania a sponsorizat această călătorie tocmai pentru angajații și familiile lor. Ni s-a spus că sunteți un exemplu de tată devotat.
Andrei devenise palid.
Amanta lui făcea un pas înapoi.
— Nu este chiar…
Directorul nu l-a mai lăsat să termine.
— Ați folosit o călătorie oferită de companie pentru a pleca împreună cu altcineva, în timp ce soția dumneavoastră era însărcinată cu tripleți și apoi a născut prematur?
Andrei nu găsea nicio explicație.
O resto si pe aver rig