Pe lângă manifestările „clasice”, comportamentul și starea emoțională se pot modifica. Iritabilitatea inexplicabilă, tulburările de atenție ori faptul că nu mai tolerezi sunete obișnuite pot face parte din tabloul unui eveniment cerebral discret și justifică un consult.
Cine are risc mai mare și ce poți face
Există profiluri de risc. Persoanele agresive sau permanent nervoase se află mai sus pe scala vulnerabilității. De asemenea, depresia poate ridica probabilitatea unui AVC cu circa 30%, nu doar prin mecanisme biologice, ci și pentru că favorizează un stil de viață dezordonat: fumat, exces alimentar, sedentarism și evitarea controalelor medicale. Când glicemia și tensiunea arterială rămân anormale și netratate, riscul crește suplimentar.
Somnul insuficient este un alt factor asociat cu AVC. Sforăitul poate semnala sindrom metabolic, stare care se leagă atât de atacul cerebral, cât și de bolile cardiovasculare sau de diabet. Nu ignora migrenele, mai ales când sunt însoțite de vedere încețoșată ori „pete” luminoase – pot indica o circulație deficitară a sângelui.
Și inima poate avertiza asupra pericolului: ritm neregulat, bătăi prea rapide sau prea lente, respirație grea asociată cu dureri în piept. Aceste semne pot sugera fibrilație atrială, o tulburare care sporește riscul de AVC și impune evaluare cardiologică.
O resto si pe aver rig
