— Mamă…
— Da, iubita mea?
— Oamenii sunt supărați pe noi?
Maria a simțit un nod în gât.
— Nu, puiule.
— Atunci de ce nu ne salută?
Femeia nu a știut ce să răspundă.
Au continuat să meargă.
La spital, sala de așteptare era plină.
Oameni bine îmbrăcați, familii elegante, telefoane scumpe și parfumuri puternice.
Maria s-a așezat într-un colț împreună cu copiii.
Timp de aproape două ore nimeni nu le-a adresat niciun cuvânt.
Nimeni nu a zâmbit.
Nimeni nu i-a întrebat dacă au nevoie de ajutor.
La un moment dat, băiețelul și-a scos din buzunar o mașinuță veche și s-a jucat liniștit pe podea.
Un copil de aceeași vârstă s-a apropiat curios.
Dar mama lui l-a tras imediat de mână.
— Vino aici.
— Dar vreau să mă joc…
— Acum!
Copilul a plecat fără să înțeleagă.
Băiețelul Mariei a rămas privind mașinuța.
O resto si pe aver rig
