Shoppingul invadează totul, profanul şi sacrul laolaltă. Îmi amintesc de căldura căminului, de mine însămi alături de părinţi, de soră şi de toate minunile atât de fireşti-pare un oximoron, nu?-ale Paştelui. Acum asistăm prea des la „miracole“, aproape că nu există cătun în care să nu se producă vreo minune, vreo minunăţie legată de viziuni, voci, semne… Prea multe miracole pe cap de român şi de aceea încep să se devalorizeze. Pe semne că am devenit atât de evlavioşi şi bisericoşi încât am ajuns să învecinăm cu supranaturalul. Oricum, dincolo de aceste consideraţii, Paştele conţine multă frumuseţe şi binecuvântare“.
În toamna lui 1969, Honoria Diaconescu a fost admisă cu brio la Facultatea de limbi romanice, clasice şi orientale de la Universitatea Bucureşti, absolvind secţia de Limba şi literatura franceză. A intrat cu bursă, a făcut parte dintr-o generaţie de excepţie şi a terminat printre cei mai buni, fiind colegă de promoţie, printre alţii, cu Ioan Pânzaru (rector al Universităţii Bucureşti între 2005 şi 2012), Cristian Unteanu – corespondentul „Adevărul“ la Bruxelles, şi Doina Uricariu – fosta preşedintă ICR New York.
O resto si pe aver rig
