Descrierea și modul de funcționare
Structura tipică a unui fier de călcat pe jar include un corp din fontă cu o cavitate internă destinată primirii jarului sau a cărbunelui aprins, un capac articulat cu un sistem de siguranţă și un mâner din lemn care rămâne relativ rece la atingere. Dintre caracteristicile sale principale:
Corp din fontă cu cavitate internă — nu este un obiect masiv și solid ca „sad iron”-urile anterioare, ci o cutie în care se pune materialul combustibil.
Capac articulat și clemă decorativă — multe exemplare aveau cleme ornamentale (adesea sub formă de cocoș, flori sau alt motiv) care permiteau deschiderea pentru a adăuga jar și a curăţa cenușa.
Mâner din lemn — fabricat din esenţe rezistente (stejar, fag), pentru a preveni transmiterea rapidă a căldurii și a proteja mâna utilizatorului.
Ventilaţie laterale — fante sau decupaje care asigurau aportul de oxigen necesar pentru menţinerea jarului aprins.
În practică, utilizatoarea sau utilizatorul aprindea niște cărbuni, îi introducea în cavitatea fierului, închidea capacul și folosea obiectul ca pe orice alt fier — trecându-l peste material pentru netezirea țesăturii. Căldura radia din interior, iar prin reglarea cantităţii de jar sau a deschiderii ventilației se putea controla, aproximativ, intensitatea încălzirii.
O resto si pe aver rig
