În cele din urmă, un colecționar în vârstă a privit fotografiile și și-a schimbat fața — entuziasm, apoi tăcere. Când a aflat locul găsirii a spus simplu că acele obiecte nu erau deloc rare în trecut. Ele făceau parte din viața cotidiană a multora, dar tehnologia căreia îi aparțineau a dispărut atât de complet încât astăzi nu mai sunt recunoscute la vedere.
Fiecare curbă, fiecare crestătură a fost proiectată cu un scop precis, integrându-se într-un mecanism sau într-un set funcțional care a devenit inutil odată cu apariția unor noi invenții. Astfel, obiecte care odinioară erau familiare au devenit peste generații simple enigme.
Descoperirea provoacă o reflecție simplă, dar puternică: tehnologiile pe care le folosim acum vor fi cândva irelevante, iar obiecte banale — un încărcător, un telecomandă, un accesoriu electronic — ar putea ajunge în mâinile cuiva peste cincizeci sau o sută de ani și părea la fel de indecifrabile ca piesele din cutie. Oamenii care le vor găsi ar putea să greșească complet când încearcă să le atribuie un scop.
O resto si pe aver rig
