Cristina a fost chemată la audieri.
La început a negat totul.
A spus că doar trecuse să-i vadă.
Că le dusese mâncare.
Că era ceva normal.
Dar anchetatorii descoperiseră deja altceva.
Substanța găsită în organismul părinților mei provenea din medicamente puternice pentru somn.
Medicamente cumpărate pe numele Cristinei.
Iar când au verificat conturile bancare, adevărul a început să iasă la iveală.
În ultimele luni, sora mea acumulase datorii uriașe.
Credite.
Împrumuturi.
Plăți restante.
Mult mai multe decât își imaginase cineva.
Când în sfârșit a cedat, mărturisirea ei a fost mai dureroasă decât orice îmi imaginasem.
Nu intenționase să-i omoare.
Voise doar să-i facă să pară incapabili să se descurce singuri.
Planul era să obțină procură pentru administrarea bunurilor lor.
Să controleze conturile.
Casa.
Economiile.
Tot.
— Erau bătrâni, a spus ea printre lacrimi. Oricum aveau nevoie de ajutor.
Nu-mi venea să cred ce aud.
Aceștia erau părinții care o ajutaseră mereu.
Care îi plătiseră chiria când rămăsese fără serviciu.
Care îi împrumutaseră bani fără să ceară nimic în schimb.
O resto si pe aver rig
