„De asta m-am dus să fiu și cadru universitar la facultate, să mai am un serviciu și niște bani. Toate lucrurile acestea mi-au dat o satisfacție foarte mare”, a mărturisit ea, sintetizând motivațiile care au stat la baza compromisurilor asumate.
În ciuda dificultăților, declarațiile Luciei arată o atitudine de acceptare activă a responsabilităților — nu doar o adaptare pasivă. În plan artistic, ea nu exclude revenirea atunci când viața îi va permite să aloce timp creației.
Mai departe, viața ei va rămâne aceea a unei persoane care jonglează între meserii, roluri familiale și aspirații personale; rămâne deschisă posibilității unei reveniri pe scenă când condițiile vor fi potrivite.
O resto si pe aver rig
