Când nepoții lui veneau în vizită, le spunea mereu același lucru:
„Nu judecați niciodată oamenii după trecutul lor. Pentru că uneori chiar și cele mai reci inimi se topesc dacă le oferi un loc la masă.”
Și în fiecare an, în ziua nunții Anei, aprindea o lumânare la fereastră — nu pentru cei care plecaseră, ci pentru cei care se întorseseră.
O resto si pe aver rig
