Persoanele cu gastrită, ulcer, reflux gastroesofagian, boli inflamatorii intestinale sau sensibilitate digestivă ar trebui să evite consumul sau să îl testeze doar în cantități foarte mici. Hreanul este contraindicat sau nerecomandat și în caz de probleme renale, iar persoanele cu hipotiroidism trebuie să fie prudente, deoarece unele surse menționează posibilul efect asupra funcției tiroidiene.
Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite consumul medicinal sau cantitățile mari de hrean. De asemenea, hreanul nu este recomandat copiilor sub 4 ani, din cauza riscului de iritații digestive.
Nu este recomandată aplicarea frunzelor zdrobite direct pe piele, deși acest obicei există în medicina populară. Compușii iritanți pot produce roșeață, usturime, reacții alergice sau chiar arsuri locale, mai ales dacă frunza este ținută mult timp pe piele.
Efecte adverse posibile
Cele mai frecvente efecte neplăcute pot fi arsura la nivelul gurii, usturimea în gât, balonarea, greața, durerile de stomac sau diareea. La persoanele sensibile pot apărea reacții alergice. În cantități mari, hreanul poate deveni puternic iritant și nu trebuie folosit ca „leac” concentrat fără aviz medical.
Concluzie
Frunzele de hrean sunt comestibile și pot fi un ingredient valoros în bucătărie, mai ales în salate, supe, omlete, mâncăruri gătite și murături. Ele conțin compuși vegetali interesanți, inclusiv polifenoli, pigmenți naturali și vitamina C, dar trebuie prezentate corect: sunt un aliment aromat, nu un tratament miraculos.
O resto si pe aver rig
