Daniel a deschis gura.
A închis-o la loc.
Și atunci a înțeles.
Pentru că nici el nu știa răspunsul.
Au trecut câteva secunde.
Apoi câteva minute.
În cele din urmă, el s-a ridicat.
— Nu mă aștept să mă ierți acum.
— Bine faci.
— Dar vreau să repar lucrurile.
Carmen a încuviințat ușor.
— Atunci începe prin a-ți plăti singur viața.
A arătat spre dosar.
— Creditul. Datoriile. Responsabilitățile.
— Toate ale tale.
Daniel a dat din cap.
Fără să protesteze.
Fără să negocieze.
În noaptea aceea, el și Paula au plecat în liniște.
Pentru prima dată de când se mutaseră în apartamentul nou, au discutat despre buget, datorii și rate fără să presupună că cineva îi va salva
O resto si pe aver rig
