Mai jos, două repere simple, dar eficiente, care pot funcționa ca o lupă a atenției.
1) Cum se poartă când nu are nimic de câștigat
Un test relevant este felul în care cineva se raportează la oamenii de care nu depinde și de la care nu așteaptă un beneficiu imediat: personalul de la curățenie, ospătarii, casierii, taximetriștii, voluntarii. Acolo, în interacțiunile «mici», transpar valori precum respect, grijă și empatie — sau, din contră, dispreț, indiferență și iritare gratuită.
Tonul contează: un „te rog” spus firesc, un „mulțumesc” privit în ochi, un „îmi pare rău” rostit la timp. La fel, contează și gesturile scurte: a lăsa rândul cuiva grăbit, a strânge rapid o greșeală proprie fără a căuta vinovați, a observa că altul are nevoie de ajutor și a-l oferi înainte de a ți se cere.
Un mic exercițiu: când ești martor la o astfel de scenă, urmărește dacă persoana păstrează aceeași civilitate și când nimeni nu o vede. Dacă zâmbește doar când «trebuie» sau când poate obține ceva, îți arată nu doar un reflex social, ci o mască.
Caracterul iese la iveală în situațiile în care puterea, interesul și aparențele nu mai au miză.
O resto si pe aver rig
