2) Deshidratarea. Un aport mic de lichide în timpul zilei înseamnă mai puțină salivă noaptea. Consumul de alcool și cofeină înainte de culcare agravează senzația de uscăciune.
3) Efectele secundare ale medicamentelor. Anumite tratamente pot reduce secreția salivară: antihistaminice, unele medicamente pentru tensiune, antidepresive, diuretice sau alte terapii pentru alergii.
4) Sforăitul și apneea de somn. Fluxul de aer crescut și respirația pe gură, frecvente la persoanele care sforăie sau au apnee, usucă suplimentar mucoasa bucală.
5) Aerul uscat din dormitor. Iarna sau în camerele încălzite excesiv, umiditatea scăzută evaporă mai repede umezeala din gură și nas, amplificând senzația de „gură ca de bumbac” la trezire.
6) Probleme de sănătate. Diabetul, unele boli autoimune și afecțiunile glandelor salivare pot reduce producția de salivă. Episoadele de febră, infecțiile și dezechilibrele hormonale pot contribui, de asemenea.
7) Fumatul (inclusiv vapatul). Nicotina irită și usucă mucoasa, în timp ce substanțele calde inhalate scad calitatea salivei. Efectul este mai pronunțat seara.
8) Tratamente la nivel ORL pentru cancer. Radioterapia (și unele chimioterapice) din zona cap-gât pot afecta glandele salivare, determinând xerostomie persistentă, adesea mai intensă pe timpul nopții.
O resto si pe aver rig
