De asemenea, anumite afecțiuni medicale pot declanșa treziri nocturne: apneea în somn, refluxul gastroesofagian, hipertensiunea, dezechilibre hormonale sau variații ale glicemiei. În apneea în somn, pauzele respiratorii determină treziri repetate fără ca persoana să-și dea seama, iar în cazul tulburărilor depresive și al anxietății cronice este frecventă trezirea precoce cu dificultate de a adormi la loc.
Ce strategii ajută la reducerea acestor episoade
Reglarea unei rutine de somn stabile este esențială: culcat și trezit la aceleași ore zilnic ajută ceasul biologic să se sincronizeze. Evitarea alimentelor grele, alcoolului, nicotinei și a cofeinei în orele apropiate de somn poate îmbunătăți continuitatea odihnei.
Crearea unui mediu propice este la fel de importantă — dormitor întunecat, răcoros și liniștit, reducerea timpului petrecut la telefon sau în fața televizorului înainte de culcare. Tehnici de relaxare precum respirația profundă, meditația, lectura ușoară sau exerciții blânde de stretching pot facilita trecerea către somn profund.
Activitatea fizică regulată sprijină ritmurile sănătoase ale somnului, deoarece reduce nivelul hormonilor de stres; totuși, antrenamentele intense trebuie evitate chiar înainte de culcare, când pot crește temporar vigilența.
O resto si pe aver rig
