Practic, sticlele cu apă din fața caselor japoneze sunt un exemplu clar de cum un obicei cotidian — fie din superstiție, fie din comoditate — poate deveni parte a imaginii unei comunități. Ele reflectă, de asemenea, respectul pentru aspectul curat și ordonat al cartierelor, dar și tendința oamenilor de a încerca soluții simple la problemele zilnice.
„Mulți îl fac pentru că îl văd la alții și le pare să funcționeze; costă puțin și nu deranjează pe nimeni.”
Indiferent de eficiență, fenomenul rămâne interesant: o practică modestă, vizibilă și ușor de replicat, care spune mai mult despre dinamica socială a cartierelor decât despre comportamentul animalelor.
O resto si pe aver rig
